Interviu cu prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu

Niciunul dintre conflictele constitutionale sesizate la CCR, in privinta protocoalelor si in privinta completurilor de cinci de la Inalta Curte, nu ar trebui admise, afirma profesoara de drept constitutional Simina Tanasescu, fost consilier prezidential.

Guvernul acuza ICCJ ca a incalcat atributiile Parlamentului, pentru ca nu a schimbat completurile de 5 judecatori dupa intrarea in vigoare a modificarilor la Legea 303, iar Florin Iordache sustine ca Parchetul General ar fi incalcat atributiile Parlamentului prin protocoalele din 2016.

„Pentru ca, prin activitatea sa, Parchetul General sa fi interferat in activitatea legiuitorului, ar fi trebuit ca acesta sa emita norme juridice, adica sa stabileasca reguli de conduita care sa fie generale, impersonale si care sa fie cunoscute si puse in aplicare de orice persoana, iar aceste norme juridice sa fi fost de natura sa impiedice Parlamentul sa legifereze”, a explicat prof. univ. dr Simina Tanasescu intr-un interviu acordat Ziare.com.

Iar in privinta completurilor de 5, este strict o chestiune de interpretare a legii de compententa ICCJ: „Daca norma juridica ar fi fost suficient de clara si precisa, nu ar mai fi fost nevoie de interpretare”.

Pe de alta parte, Simina Tanasescu atrage atentia asupra consecintelor admiterii de catre CCR a conflictelor care nu indeplinesc conditiile constitutionale: „Ne-am putea pune intrebarea daca procedand astfel CCR nu a determinat, poate involuntar, sporirea artificiala a conflictelor juridice de natura constitutionala si, indirect, nu si-a creat premisele unei interventii tot mai incisive in viata politica”.

La CCR exista doua sesizari privind conflicte juridice de natura constitutionala, una initiata de Guvern, cealalta de Florin Iordache, ca presedinte cu delegatie al Camerei Deputatilor. Va propun sa le luam pe rand. Intre PICCJ si Parlament este vorba, intr-adevar, despre un conflict pe motiv ca, prin protocoalele din 2016 semnate de PICCJ cu SRI, PICCJ ar fi adaugat la lege?

Asa cum este definit de Constitutie si cum a fost precizat prin jurisprudenta CCR, conflictul juridic de natura constitutionala presupune nu doar simpla depasire a competentelor de catre autoritatile publice, ci si impiedicarea realizarii competentelor altor autoritati publice prin respectivul exces de putere.

Pentru ca, prin activitatea sa, Parchetul General de pe langa ICCJ sa fi interferat in activitatea legiuitorului, ar fi trebuit ca acesta sa emita norme juridice, adica sa stabileasca reguli de conduita care sa fie generale, impersonale si care sa fie cunoscute si puse in aplicare de orice persoana, iar aceste norme juridice sa fi fost de natura sa impiedice Parlamentul sa legifereze.

Daca informatiile mele sunt corecte, protocoalele aflate in discutie erau documente secrete. Prin urmare, nu se adresau si nu puteau fi cunoscute de publicul larg si nici nu puteau fi puse in aplicare decat de destinatarii lor.

Nu am citit sesizarea, dar din spatiul public am inteles ca aceasta sustine ca prin astfel de protocoale ar fi fost influentata activitatea instantelor judecatoresti intr-un mod pe care instantele nu aveau cum sa il cunoasca intrucat nu aveau acces la respectivele documente.

Altfel spus, si nu sunt sigura ca am inteles corect, dar cred ca sesizarea sustine ca o intelegere intre doua institutii publice, care foarte probabil vizeaza exclusiv relatiile dintre ele, s-a repercutat asupra unei terte autoritati (instantele judecatoresti) si prin efectele produse a impiedicat o a patra autoritate (legiuitorul) sa isi realizeze propriile atributii.

Eu nu inteleg ce anume din continutul acestor protocoale ar fi putut impiedica Parlamentul sa adopte legi si nici cum o intelegere, cel mai probabil referitoare la modalitatile de colaborare dintre doua institutii, ar putea stirbi competente de legiferare a autoritatii reprezentative in stat. Dar nu am citit sesizarea si poate imi scapa ceva.

Daca sesizarea ar fi, totusi, considerata admisibila, care ar fi, din punct de vedere constitutional, solutia corecta pe fond?

Eu nu vad cum, intr-o astfel de situatie, sa poata fi constatat un conflict juridic de natura constitutionala intre Parchetul General si Parlament, in sensul pe care Constitutia si jurisprudenta CCR il dau acestui concept.

Glumind, am putea ajunge la concluzia ca si CCR produce in mod constant conflicte juridice de natura constitutionala, caci in jurisprudenta sa ea dezvolta concepte constitutionale, le interpreteaza si le aplica in modalitati creative, iar deciziile CCR sunt general obligatorii conform Constitutiei.

Daca sesizarea va fi respinsa, se va inchide si subiectul celorlalte protocoale?

Conflictele juridice de natura constitutionala transeaza situatii litigioase intre autoritatile statului. Ele nu vizeaza direct acte normative sau orice alte acte juridice, cum ar fi, in acest caz, protocoalele in discutie.

Nu stiu care si cate alte protocoale ar mai putea fi vizate de aceasta dezbatere. In mass media au aparut informatii referitoare la faptul ca instantele judecatoresti au decis ca astfel de acte juridice (protocoale) nu sunt acte administrative, deci nu pot fi verificate sub aspectul legalitatii pe calea contenciosului administrativ.

Cititi aici restul interviului.