România şi spaţiul Schengen. Când?

Înainte de a analiza relaţia dintre România şi spaţiul Schengen, ar trebui să clarificăm ce semnificaţie are acesta din urmă. Spaţiul Schengen reprezintă o zonă de circulaţie liberă în Europa care are ca scop eliminarea frontierelor interne ale statelor semnatare, asigurându-se, astfel, libertatea de mişcare a persoanelor, bunurilor şi serviciilor şi crearea unei frontiere externe unice unde controalele se desfăşoară pe baza unui set de reguli clare.

Potrivit art. 8 din Protocolul Schengen, pentru a adera la spaţiul Schengen, noile state, inclusiv România, trebuie să accepte în totalitate acquis-ul Schengen, acesta reprezentând ansamblul de drepturi şi obligaţii care se aplică tuturor statelor. Acquis-ul Schengen este parte integrantă a acquis-ului comunitar pe care România l-a acceptat integral odată cu semnarea Tratatului de Aderare la UE la data de 25 aprilie 2005.

Negocierea României pentru aderarea la spaţiul Schengen a început în 2001, după declanşarea procesului de negociere a aderării la Uniunea Europeană. La sfârşitul anului 2007, s-a ridicat problema aderării în comun la spaţiul Schengen a Bulgariei şi României, anul 2011 fiind asumat ca data de aderare comună la spaţiul Schengen.

Aderarea României la spaţiul Schengen a devenit un „cartof fierbinte” pentru toate ţările din Uniunea Europeană, dar şi un subiect politic, este de părere ambasadorul francez la Bucureşti, dl. Philippe Gustin.

În ciuda eforturilor depuse de cele două ţări în general şi de România în special de a pune în aplicare acquis-ul Schengen (de exemplu, România şi Bulgaria au beneficiat de facilitatea Schengen, primind un sprijin financiar considerabil prin fondul european pentru graniţele externe, şi anume 1.820 milioane euro pentru perioada 2007-2013, iar în perioada 2009-2010, în Romania s-au desfăşurat 7 misiuni de evaluare), în 2010, Franţa şi Germania, dar mai ales Olanda şi Finlanda s-au opus aderării României la Schengen.

Motivele majore ale amânării aderării României la spaţiul Schengen sunt următoarele: corupţia – cu referire mai ales la suspiciunile de corupţie a vameşilor –, problema graniţei cu Republica Moldova – aducându-se în prim plan decizia de acordare a cetăţeniei duble cetăţenilor moldoveni ca fiind o greşeală care îşi arată consecinţele tocmai acum –, dar şi problemele cauzate de rromii din Paris şi Berlin.

Astfel, momentul aderării României la spaţiul Schengen rămâne un mister, însă cea mai recentă ştire pare să ofere încrederea că acest moment se apropie. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, aflat luni, 9 martie 2015, la Bucureşti, a declarat că România a făcut eforturi accelerate de reformă şi că îi recunoaşte acesteia progresele”, aşa că decizia integrării în spaţiul Schengen aparţine acum miniştrilor de Interne din UE”. De asemenea, Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a reiterat că România acţionează deja ca un stat Schengen „de facto”.

Related articles