Unele observații privind aparențe de neconstituționalitate ale unor norme cuprinse în Legea de modificare a Legii nr. 317/2004

Studiu realizat de conf. univ. dr. Silviu-Gabriel Barbu și preluat de pe Juridice.ro

Lecturand pe articole si in ansamblu proiectul de modificare a Legii nr. 317/2004 adoptat de Parlament recent, am extras mai jos unele texte in privinta carora pot exista discutii privind neconstitutionalitatea, respectiv prevederi care au rolul de a sublinia un anume mod de interpretare a normelor constitutionale incidente.

Ca o constatare de ordin general, orice act normativ, chiar si in forma sa finala intrata in vigoare, indiferent ca este adoptat de Parlament, respectiv de catre Guvern, in formele anume reglementate de Constitutie pentru atributiile acestor esentiale autoritati publice si cu rol expres consacrat de legea fundamentala in materie de elaborare de acte normative, are diferite vicii pe linie de constitutionalitate, intrucat dreptul este un organism viu, precum si pentru simplul motiv ca legiuitorul nu este infailibil. Asadar, este absolut firesc sa ne punem frecvent intrebarea daca legile adoptate si aflate in vigoare (controlul posterior de constitutionalitate), respectiv legile aflate in etapa premergatoare promulgarii, dupa ce au fost adoptate de Parlament (controlul apriori de constitutionalitate – art. 146 lit. a din Constitutie) sunt sau nu conforme cu legea fundamentala.

Societatea omeneasca in general evolueaza, evident ca si societatea romaneasca, astfel ca anumite mecanisme institutionale, administrative, dar si repere valorice si filosofice se modifica in mod natural. Legiuitorul, Executivul, dar si Autoritatea Judecatoreasca si, desigur, societatea civila si toti ceilalti actori dintr-o tara sunt in mod legitim preocupati ca fundamentele dreptului pozitiv sa fie unele solide, realiste, adaptate concret la societatea contemporana, dar mai ales capabile sa rezolve disfunctiile constatate in societate. Un dicton latin spune, in traducere, ca actul juridic se aplica si se interpreteaza in sensul in care produce efecte juridice, nicidecum in sensul in care nu produce nici un fel de efecte juridice (Actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat), adica actul juridic, legea in mod special, nu poate sa fie imobil si ineficient prin raportare la nevoile societatii, ci trebuie sa ofere solutii pentru a imbunatati mersul si modernismul domeniului sau de reglementare, respectiv sa imbunatateasca viata cetatenilor onesti si care manifesta respect fata de lege si fata de ordinea constitutionala (ratio legis).

Legea se aplica deopotriva tuturor destinatarilor sai, in general, iar decalajele de tratament juridic trebuie sa fie temeinic justificate si sa fie rationale, credibile, sa nu elimine in substanta sa principiul constitutional si conventional al egalitatii in fata legii, precum si alte principii si reguli de interpretare juridica larg consacrate, dar care par sa fie uneori ignorate cu buna stiinta.

Facand o analiza sumara a legii de modificare a Legii nr. 317/2004, sunt de semnalat anumite norme juridice noi, care creeaza anumite confuzii sau par neconstitutionale, determinand o aplicare previzibil mai dificila, respectiv unele care clarifica vointa reala a constituantului si aseaza cele doua profesii in matca lor fireasca.

1. In considerarea (foarte corect identificata) a prevederilor art. 126 alin. (1) – Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege – coroborate cu dispozitiile art. 133 alin. (1) si art. 134 alin. (4) din Constitutie care consacra expres rolul CSM – Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei-, legea adoptata recent de Parlament modifica art. 24 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 in sensul ca CSM este condus de un presedinte – judecator, ajutat de un vicepresedinte – procuror, care pot proveni numai dintre judecatorii, respectiv procurorii alesi de adunarile generale ale instantelor, respectiv parchetelor. Aceasta precizare a legiuitorului este binevenita, pentru a creiona mai clar acest rol esential al CSM de aparare a independentei justitiei, in terminologia conferita de Constitutie pentru notiunea de justitie, asa cum am mentionat mai sus.

 

Puteți citi studiul integral pe site-ul Juridice.ro

Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului și intră în responsabilitatea exclusivă a acestuia.

ABC Juridic

ABC Juridic a luat naştere din dorinţa de a construi perspective pentru viitorii specialişti în domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!