Violarea sediului profesional

Lucrarea de față, intitulată ˂VIOLAREA SEDIULUI PROFESIONAL˃ tratează, în cadrul a 4 capitole distincte, infracțiunea de violare a sediului profesional, infracțiune ce are un caracter de noutate(din punctul de vedere al reglementării) în Noul Cod Penal.

Primul capitol al lucrării, numit ˂Noțiuni generale referitoare la infracțiunea de violare a sediului profesional˃ urmărește familiarizarea cititorului cu noțiunea de protecție a sediului profesional, protecția prevăzută de art. 8 din Conv. europeană a drepturilor omului(dreptul la viaţă privată şi familială) fiind extinsă și la sediul profesional al unei persoane juridice.  Argumentul, susținut și de doctrină, este acela că deși persoana juridică e titulară a acestui drept, ea beneficiază de protecție pe baza faptului că în spațiile sale, persoane fizice își desfășoară o mare parte a vieții lor private. Se poate sesiza astfel că noțiunea de ”domiciliu” primește o conotație autonomă, care nu se suprapune peste accepțiunile pe care le are în sistemele de drept intern ale statelor semnatare, înțelesul clasic fiind acela de loc unde o persoană trăieşte în mod permanent, respectiv locul unde persoana obişnuieşte să locuiască în mod exclusiv. De asemenea, protecția are în vedere și cabinetul unui avocat, așa cum s-a demonstrat și în cauza Niemietz contra Germania, în 1992. În ceea ce privește perchezițiile desfășurate la sediul unui avocat,  acestea  ar trebui sa fie admise doar în cazul în care un client abuzează de privilegiul confidențialității și ascunde probe în cabinetul avocatului său, acesta din urmă favorizându-și în acest fel clientul.

Capitolul al II-lea, ˂Analiza și structura infracțiunii˃ prezintă această infracțiune după structura didactică, avându-se în vedere elementele constitutive ale infracțiunii: obiect, subiect, latură obiectivă si latură subiectivă.

Capitolul al III-lea, ˂Legătura cu infracțiunea de violare de domiciliu˃ vizează menționarea diferențelor între  infracțiunea de violare a sediului profesional și cea de violare a domiciliului, sub aspectul obiectului juridic special și al subiectului pasiv.

Capitolul al IV-lea, ˂Jurisprudența relevantă în materie˃ este divizat în 2 subcapitole – jurisprudența CEDO și jurisprudența CJE – fiecare dintre acestea cuprinzând spețe relevante, cu nuanțări specifice, în materia protecției sediului profesional.

În urma celor expuse în cadrul lucrării de față se poate conchide că, la acest moment, inviolabilitatea sediului profesional este un drept recunoscut și ocrotit la nivel internațional – dovadă stând și deciziile CEDO și CJUE în materie, dar și național, ținând cont de introducerea infracțiunii de violare a sediului profesional în Noul Cod Penal al României.

[su_button url=”https://abcjuridic.ro/wp-content/uploads/2015/11/VIOLAREA-SEDIULUI-PROFESIONAL.pdf” background=”#ef4b2d” size=”10″ center=”yes”]Accesează lucrarea aici! [/su_button]