Forma de guvernamant, consideratii finale- Concurs SNSPA

Prin form─â de guvern─âm├ónt ├«n┼úelegem modul ├«n care sunt constituite ┼či ├«n care func┼úioneaz─â autorit─â┼úile statului, raport├óndu-ne, ├«n mod special, la rela┼úia dintre ┼čeful de stat ┼či Parlament. ├Än func┼úie de forma de guvern─âm├ónt, statele se ├«mpart ├«n dou─â categorii: monarhii ┼či republici.
├Än ceea ce prive┼čte creionarea statului nostru atipic, interes deosebit prezint─â republica, ├«n spe┼ú─â republica preziden┼úial─â. ÔÇťC├ónd majoritatea guverneaz─â ├«n sensul interesului general, guvernul prime┼čte ca nume special numele generic al tuturor guvern─âmintelor ┼či se nume┼čte republic─âÔÇŁ. (1) Acord─âm acest interes republicii ├«ntruc├ót marile ora┼če ale lumii, cu o istorie milenar─â, au fost fondate ca republici (Roma). ├Än ceea ce prive┼čte statul atipic, este de preferat ca ┼čeful de stat s─â fie ales direct de c─âtre popor, prin urmare se cere egalitatea dintre Pre┼čedinte ┼či Parlament. A┼čadar, to┼úi cet─â┼úenii cu drept de vot au posibilitatea s─â aleag─â ┼čeful de stat prin vot universal, egal, direct, secret ┼či liber exprimat, doar c─â dreptul de vot nu ar trebui exercitat de la v├órsta majoratului, ci de la v├órsta de 20-21 de ani, ├«ntruc├ót proasp─âtul major nu are ├«ntotdeauna experien┼úa necesar─â pentru a face o alegere ├«n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â ┼či poate c─âdea prad─â influen┼úelor jocului politic.

├Än fruntea statului atipic trebuie s─â stea ├«ntotdeauna o personalitate marcant─â a vie┼úii publice, un om erudit, cu o activitate remarcabil─â ├«n plan profesional, iar pentru aceast─â func┼úie consider─âm c─â cea mai potrivit─â persoan─â ar fi aceea care se bucur─â de o veritabil─â recuno┼čtin┼ú─â at├ót ├«n plan extern, c├ót ┼či ├«n plan intern, un om cu abilit─â┼úi de lider, prin urmare ar fi vorba despre un diplomat sau un jurist. Un exemplu de lider este acela care devine mai bun cu fiecare zi care trece, a┼ča cum spunea John Maxwell ├«n ÔÇťTotul despre lideriÔÇŁ atunci c├ónd f─âcea referire la moartea lui Theodore Roosevelt: ÔÇ×C├ónd l-au ridicat din pat, au descoperit sub perna sa o carte. P├ón─â ├«n ultima clip─â, Roosevelt s-a str─âduit s─â ├«nve┼úe ┼či s─â se perfec┼úioneze. Surprinz─âtor era c─â el citea, ├«n medie, o carte pe zi, chiar ┼či atunci c├ónd era pre┼čedinteÔÇŁ.

├Än cele din urm─â, nu putem evita atunci c├ónd facem referire la forma de guvern─âm├ónt s─â nu preciz─âm regimul politic al unui stat atipic- regim democratic ( puterea este de┼úinut─â ┼či exercitat─â de c─âtre demos, adic─â de ├«ntregul popor). Statul democratic ┼či atipic are urm─âtoarea structur─â: este unitar ┼či indivizibil, suveran ┼či independent, de drept, democratic ┼či social.

Consideraţii finale

├Än ├«ncheierea celor prezentate p├ón─â aici, trebuie s─â amintim faptul una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunt─â statele ├«n perioada actual─â este aceea a s─âr─âciei care conduce c─âtre o vertiginoas─â sc─âdere a locurilor de munc─â. Pe fondul acestei probleme, oamenii se afl─â ├«n fa┼úa unei teribile drame, al c─ârei punct culminant este simbolizat de pierderea demnit─â┼úii ┼či dezumanizarea cet─â┼úenilor, ajung├óndu-se ├«n cele din urm─â la ceea ce Thomas Hobbes definea ca bellum omnium contra omnes, a┼čadar r─âzboiul tuturor contra tuturor.

Problema de fa┼ú─â a fost de cur├ónd prezentat─â ├«ntr-un discurs ┼úinut la Scampia de c─âtre Papa Franceso, acesta men┼úion├ónd: ÔÇť Problema nu e s─â m├ónc─âm, problema mai grav─â e imposibilitatea de a aduce p├óinea acas─â, de a o c├ó┼čtiga; ┼či atunci c├ónd nu se c├ó┼čtig─â p├óinea se pierde demnitatea, iar aceast─â lips─â a locurilor de munc─â ne r─âpe┼čte demnitatea! Trebuie s─â lupt─âm ├«mpotriva acestui lucru, trebuie s─â ne ap─âr─âm demnitatea noastr─â de cet─â┼úeni, de b─ârba┼úi, de femei, de tineri. Aceasta este drama vremurilor noastre. Nu trebuie s─â r─âm├ónem nep─âs─âtori!ÔÇŁ.(2) Prin urmare, consider─âm c─â aceast─â penurie a locurilor de munc─â ar putea fi ├«ndep─ârtat─â dac─â fix─âm bine pilonii aminti┼úi mai sus: educa┼úie, finan┼úe, justi┼úie.


(1)┬áAristotel, Politica, Ed. Antet, colec┼úia ┼×tiin┼úe politice, Bucure┼čti 1996, Cartea a III-a, Capitolul V, p. 86-87

(2)┬áhttp://w2.vatican.va/content/francesco/it/speeches/2015/march/documents/papa-francesco_20150321_napoli-pompei-popolazione-scampia.html: „Il problema non ├Ę mangiare, il problema pi├╣ grave ├Ę non avere la possibilit├á di portare il pane a casa, di guadagnarlo; e quando non si guadagna il pane, si perde la dignit├á e questa mancanza di lavoro ci ruba la dignit├á! Dobbiamo lottare contro di questo, dobbiamo difendere la nostra dignit├á di cittadini, di uomini, di donne, di giovani. E’ questo il dramma del nostro tempo. Non dobbiamo rimanere zitti!”

Bianca Savu

Bianca Ioana Savu este elev─â ├«n clasa a XII-a la Colegiul Na┼úional "I.C. Br─âtianu", Pite┼čti ┼či dore┼čte s─â urmeze cursurile Facult─â┼úii de Drept, Universitatea din Bucure┼čti.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!