Interviu cu George Nechifor, antreprenor – Retorica: de la argumentare la logistică

Continuăm seria de interviuri cu antreprenori, serie prin care sperăm să oferim tinerilor răspunsuri la unele din întrebările cu privire la viitorul lor parcurs profesional, indiferent că va fi unul antreprenorial sau nu.

Intervievatul nostru de astăzi este George Nechifor, co-fondator al 3Plus Logistics Hub, un start-up promițător din domeniul logisticii. Prin răspunsurile sale, ne va ajuta să ne conturăm o cât mai bună imagine de ansamblu în ceea ce privește viața unui start-up în România, obstacolele de care acesta se va lovi invariabil – și câteva soluții pentru astfel de obstacole -, dar și în ceea ce privește un element-cheie – pentru succesul în antreprenoriat – aparent surprinzător, și anume retorica.

Alexandra Zaharie: Înainte de toate, ce factori au contribuit cu precădere la formarea dumneavoastră ca antreprenor?

George Nechifor: Constantin Brâncuși spunea: “A vedea departe este ceva, a merge acolo este cu totul altceva”.

Am auzit și încă aud în jurul meu multe idei bune din partea unor oameni care văd departe, dar prea puțini luptă să le dea viață. Prea multe astfel de idei…

Vedem adesea conaționali care sunt premiați cu medalii de aur la saloane de invenții și care fac lucruri deosebite, dar aceste invenții se sting pe parcurs și rămân undeva uitate. Iar asta este valabil peste tot în lume.

Piața este cea care îți validează ideea și efortul, piața te recunoaște sau nu ca antreprenor. Tot ce pot eu să fac este să dau tot ce pot. Iar asta include, în primul rând, dorința de cunoaștere  și nevoia de formare continuă.

Ceea ce am asimilat până acum nu pot spune că este suficient sau că modelele din piață pe care le am și la care mă raportez sunt suficiente pentru a-mi asigura prezența în lumea afacerilor.

Nu sunt încă un om de afaceri, ci sunt un om care, alături de echipa lui, învață zilnic tot ce poate pentru a oferi clienților cea mai bună versiune de care suntem capabili.

Zilnic analizăm ce puteam face mai bine. După fiecare proiect încheiat analizăm tot ce se putea face altfel, mai ușor, mai repede și mai precis, așa încât să ne perfecționăm și să oferim calitatea de care au nevoie partenerii noștri.

Însă, cel mai important rol în formarea mea ca antreprenor – mult mai important decât credeam că va fi atunci când am început să activez în cluburi de profil – îl ocupă retorica. Aceasta te determină să gândești critic, să analizezi punctele slabe și punctele forte ale unei idei, ale unui obiect sau chiar ale tale.

Existau runde de dezbateri unde aveam obiectivul de a susține o idee. O dezintegram în componente și construiam strategia prin care să-mi asigur victoria. Dar au fost momente când, pentru alte runde, am avut ocazia să combat aceeași idee.

Construirea unui mod critic de a mă raporta la tot ce mă înconjoară mi-a fost de un real ajutor în cei 7 ani în cadrul companiei în care am activat și foarte mult în zona de antreprenoriat în care activez în prezent. E păcat că nu există o structură la nivel național care să promoveze astfel de activități în rândul tinerilor – nu mă refer la cluburile de dezbateri și retorică, ci la o structură cu buget de stat integrată în ciclurile de învățământ.

E păcat că nu există un campionat național de dezbateri care să fie promovat, inclusiv la TV. Gândește-te ce ar însemna pentru tineri să vadă cei mai buni tineri într-o finală televizată, venind cu argumente, într-un timp dat, pentru a susține sau combate o idee. Să vezi creativitatea, pregătirea și execuția unui act de retorică în cadrul unei dezbateri. Eu unul m-aș implica fără rezerve în susținerea unui astfel de demers, dacă sunt oameni dornici de a realiza așa ceva.

A.Z.: Dar dumneavoastră – cum ați contribuit la formarea altor antreprenori?

G.N.: Este o întrebare dificilă. Perspectiva de formare a altor antreprenori este un vis frumos pentru mine în acest moment. Însă vreau să cred că în anii de activitate pe care i-am avut până acum, prin soluțiile oferite, prin informația oferită la timp, prin facilitarea accesului la anumite mijloace, am ajutat o serie de antreprenori să ia decizii sau să rezolve situații care au dus la dezvoltarea acestora și a afacerilor lor  și chiar la crearea de noi afaceri.

A.Z.: Ce presupune, mai exact, logistica?

G.N.: Există multe definiții pentru logistică, astfel încât în funcție de perspectiva fiecărei componente (e.g. producție, depozitare, transport, IT) ale acesteia, i se poate da o altă definiție.

Din punctul meu de vedere, la acest moment, logistica face ca orice lucru să ajungă în cel mai scurt timp din gândul unui om  în mâna lui.

Este componenta unei afaceri pe care clienții nu o văd, dar o simt. Modul în care o simt variază de la timp pierdut, dezamăgire sau produse încurcate până la surprize plăcute, lucrul potrivit la momentul potrivit, sau… cum adesea auzim: “asta voiam, doar că nu știam cum să mă exprim, mi-ați citit gândurile!”.

Diferența între cele două tipuri de experiențe trăite o reprezintă, de cele mai multe ori, logistica din spatele oricărei afaceri.

Dacă analizăm din punct de vedere militar, zona unde își are originea acest domeniu, veți vedea că i se pot da și alte definiții, în funcție de rolul jucat în strategia generală.

Celor dornici să afle mai multe le recomand să citească despre logistica ce a stat în spatele campaniilor lui Alexandru cel Mare, sunt lucruri extraordinar de interesante, probleme dificile rezolvate fără calculatoare performante și alte instrumente sofisticate de lucru de care beneficiem în prezent.

A.Z.: Credeți că legislația în materie de logistică este una performantă și adaptată realităților economice existente? Ce sugestii aveți pentru legiuitor în vederea ameliorării punctelor slabe?

G.N.: Este destul de greu de analizat ce înseamnă sintagma “legislația în materie de logistică” și consider că la acest moment, din păcate, nu putem face o analiză a legislației în ansamblul său, ci una pentru fiecare componentă în parte.

Pe segmentul de producție există reglementări în funcție de domeniul incident, ce sunt optimizate și adaptate în mod particular prin proceduri de lucru interne ale respectivilor producători, astfel încât să se atingă nivelul de randament.

Pentru ramura de transport a logisticii, există, de asemenea, atât prevederi legale naționale, cât și regulamentele și directivele europene, precum și o serie de convenții cum ar fi convenția TIR, convenția CMR, acordul INTERBUS. Toate acestea fac din acest domeniu unul foarte bine structurat din punct de vedere legislativ.

Pentru ramura de depozitare, însă, consider că se impune adoptarea unei legislații care să ia în calcul și alte componente ale depozitării decât cea a deșeurilor sau a materialelor considerate periculoase, legislație ce ar trebui să stea la baza unor programe de finanțare sau cofinanțare pentru acest domeniu.

Pentru mine, în calitate de antreprenor care a demarat un proiect 3PL, lipsa de reglementare în acest domeniu a fost o surpriză. Însă, fără reglementări și  fără verificarea respectării acestora, comportamentul în piață variază mult, în funcție de operator, iar atunci se pot produce derapaje ce vor fi în defavoarea fiecăruia dintre noi, indiferent că discutăm de persoane juridice sau de consumatorul final.

Consider că un cadru legislativ al acestei componente a logisticii trebuie gândit de așa manieră încât să țină cont de peisajul actual, de infrastructura spațiilor de depozitare și să evolueze treptat, astfel încât calitatea în acest domeniu să crească, ci nu să blocheze, încă de la începutul aplicării ei, diferitele arii de activitate.

Fără norme legale, în afară de cerere și ofertă nu va exista nimic care să reglementeze activitatea de depozitare, ceea ce face, spre dezavantajul clientului final, ca unele mărfuri să nu fie depozitate și manipulate conform celor mai bune standarde, ci a celor mai ieftine. În aceste circumstanțe, în condițiile în care 80% din lucrurile pe care le deține oricare dintre noi au trecut, în cursul fluxului lor, prin cel putin un depozit, oare chiar nu ne interesează în ce condiții a stat un produs?

A.Z.: În aceeași ordine de idei, cum descrieți raportul dintre piața de logistică din România și cea din țările mai dezvoltate? Cum ar putea fi îmbunătățit acest raport?

G.N.: Dacă suntem de acord că România este o piață emergentă, atunci raportul este clar și nu cred că mai are nevoie de vreo explicație. Ce putem compara este maniera de lucru din punct de vedere operațional. Or și aici, nicio comparație nu ne poate favoriza în vreun fel. Lipsa infrastructurii, atât a căilor de comunicații, cât și a depozitelor conforme, rămâne cea mai mare problemă.

Marii logisticieni care au venit în România au fost nevoiți să construiască de la zero depozitele în care activează. Infrastructura de hale vechi, construite în perioada de până în 1989, nu reprezenta o soluție nici ca amplasare si nici din punctul de vedere al construcțiilor, dovada fiind că multe dintre ele au fost dezafectate și dărâmate.

Au existat și există inițiative locale de dezvoltare de parcuri industriale, dar imaginea este una haotică, fără o strategie clară, iar de aceea vom vedea parcuri industriale goale sau în care activează o firmă sau două. Or nu așa vom putea dezvolta fluxurile optime de mărfuri ce duc la scăderea costurilor și la creșterea vitezei de circulație a acestora.

În timp ce companiile din vest au venit cu potențialul investițional, dar și cu know-how-ul privind componenta de depozitare, de exemplu, pe un fond de lipsă a legislației în domeniu, companiile autohtone nu au prea multe instrumente la îndemână.

Cunosc alte câteva start-upuri sau proiecte ale unor mari companii cu capital autohton și vă spun că există soluții, totul este să țintești la un nivel al calității operațiunilor foarte înalt și să te dezvolți în această direcție. Doar așa vei putea oferi clienților pentru care realizezi proiecte nivelul de calitate de care au nevoie și vei avea, deci, acel avantaj competitiv.

Așa cum le spuneam colegilor mei, comparând echipa 3 Plus Logistics cu o echipă de la standuri din Formula 1, noi trebuie să ne mișcăm atât de repede și atât de precis încât să oferim clienților noștri acele secunde care îi ajută să câștige cursa.

Sigur, ne-ar ajuta o legislație gândită pentru acest domeniu care să determine diminuarea sau eliminarea unor practici mai puțin concurențiale sau a unor soluții bazate pe încropeala rapidă și provizorat, dar ține de noi să demonstrăm de ce ar trebui să fim aleși în detrimentul altor soluții.

A.Z.: În virtutea experienței dumneavoastră de business, care considerați că sunt elementele esențiale ale succesului în afaceri, în special pentru start-upuri?

G.N.: Experiența mea de business nu este una tocmai consistentă, trebuie să recunosc asta. Momentan muncesc alături de colegii mei pentru a obține succesul, însă nu pot să spun că există o ecuație anume. Propun să ne revedem și să vă povestesc care a fost a noastră după ce reușim să facem primul milion :).

A.Z.: Înaintea lansării actualei afaceri (3Plus Logistics Hub) în prima jumătate a acestui an, ați activat în zona de top management al unei companii mari. Având în vedere experiența de leadership dobândită, în ce măsură considerați că echipa din spatele unei afaceri este cheia succesului acesteia și cum poate un antreprenor să atragă angajați talentați și să-i mențină motivați?

G.N.: Au fost 7 ani minunați într-o echipă de oameni deosebiți, coordonată de trei acționari față de care am toată considerația și respectul. Anul acesta, respectiva companie împlinește majoratul și, fiind lider de piață de 10 ani într-un domeniu extrem de greu – curierat – și de concurențial, domeniu care nu beneficiază de instituții de formare.

Nu poți lăsa un domeniu care, la nivel național, însumează aproximativ 20.000 de angajați, să nu aibă nicio formă de învățământ care să-i formeze pe aceștia, cum de asemenea mi se pare incorect să lași tot efortul de formare în seama companiilor respective, atâta timp cât aloci resurse pentru formarea de personal în domenii care au dispărut din economia românească.

Revenind… Echipa este totul într-o afacere! Am avut ocazia să văd asta de foarte multe ori și, dacă dau ca exemplu perioada de sfârșit de an, care pentru curieri este cea mai solicitantă, cred că veți înțelege. Să lași sacoul și să îmbraci salopeta sau geaca de curier și să pui umărul la treaba cea mai puțin elegantă înseamnă să participi la un efort comun, să dai un exemplu, să dai încredere celui de lângă tine și poate și o doză de optimism. Așa se consolidează o echipă și așa duci lucrurile la bun sfârșit, dovedindu-ți poziția în piață.

Sigur, și activitățile de team building au rolul lor în etapele formării unei echipe, dar răspunsul pentru orice antreprenor cred că se obține în momentele dificile în care echipa pe care o coordonează răspunde pe măsura provocării și o depășește.

În altă ordine de idei, ca să poți atrage angajați talentați trebuie să te uiți în primul rând în oglindă și să apreciezi dacă îți place ce vezi, dacă tu ca antreprenor, înainte de toate, ești cea mai bună versiune a ta. Nu poți avea pretenția ca alții să facă pentru tine ce nu poți face tu și nu mă refer la activitate în sine, ci la atitudinea pe care o ai față de ceilalți sau față de diferitele situații cu care te confrunți.

În ceea ce privește motivarea, aceasta are mai multe forme și consider că ultima dintre ele este cea financiară. Trebuie să creezi în compania ta acea atmosferă propice pentru performanță. Oamenii buni vor să aibă succes și trebuie să găsească în compania ta acel mediu în care sa poată face performanță. Cine nu înțelege nevoia de a performa, nevoia de a fi bun în ceea ce face, poate chiar cel mai bun, nu are mijloacele pentru asta sau nu beneficiază de nivelul de comunicare adecvat, va găsi întotdeauna motive de nemulțumire ce-l vor face să caute altceva, în altă parte. Cu câteva excepții, în cadrul aceluiași domeniu nivelul salarizării sau al pachetelor de beneficii este aproximativ același. Toate departamentele de HR știu ce oferă competitorii, însă ce face diferența este ce găsește angajatul începând cu prima zi de lucru în companie.

A.Z.: Care sunt cele mai frecvente obstacole de care se lovește inevitabil un start-up și cum le poate surmonta antreprenorul?

G.N.: În SUA există o zicală pentru cei care vor să pornească pe drumul antreprenoriatului: “Nobody knows you, nobody needs you, nobody wants you!”. Dacă asta ți se pare un zid de netrecut, atunci mai bine nu te apuca de business, dar dacă asta reprezintă o provocare și simți că “te mănâncă limba” să dai replica , atunci dă-i drumul!

Te vei lovi în mare parte de aceleași probleme despre care s-a vorbit și s-a scris enorm de mult, dar care s-au rezolvat prea puțin – mă refer la birocrație, accesul la finanțare, lipsa de infrastructură etc. Dacă înțelegi că acestea sunt obstacole de care mulți au trecut și înțelegi că în momentul în care ai pășit în zona de antreprenoriat, te-ai înscris la o cursă cu obstacole – unele vizibile, altele nu – înseamnă că cel puțin la nivel mental ești pregătit.

Sunt momente bune și momente care îți lasă un gust amar de îți vine să te lași. Dacă nu poți să treci peste, atunci renunți. Dacă, însă, e ceva în tine care revine cu tărie și vrea să demonstreze că nu e așa cum ți s-a trasat pentru moment calea, atunci vei continua și vei face lucrurile în felul tău și este posibil să ai succes.

Responsabilitatea pe care o ai față de oamenii din echipa care te sprijină, față de colaboratorii și partenerii tăi, este un element care te determină să mergi mai departe până la un punct, după care totul ține de tine și de cum ești tu construit.

Totodată, trebuie să cunoști piața în care vrei să intri, trebuie să fii foarte bine conectat la acea piață, să știi să îți culegi informațiile și să le verifici, să muncești foarte mult și să aduci lângă tine oameni mai buni decât tine pe ariile lor de competență, oameni care să te determine să-ți ridici nivelul.

A.Z.: În ce direcție credeți că se îndreaptă logistica – atât la nivel național, cât și la nivel european ori internațional? Cum se pot adapta antreprenorii acestor schimbări preconizate?

G.N.: În România suntem încă departe de conștientizarea nevoii de externalizare a aspectelor logistice, indiferent că discutăm de firme cu 2 oameni sau 200. Suntem încă prizonierii mentalității că ne pricepem la toate. Și aici exemplele sunt multe, de la producători până la mici magazine online.

Apelarea la companii 3PL este regula – ci nu excepția – în SUA și Asia, doar că noi, europenii, suntem mai conservatori, iar dacă în țările vestice lucrurile s-au orientat către această zonă, logisticienii venind cu soluții 3PL , la noi lucrurile nu arată așa cum ar putea. Totuși, sunt convins că în următorii 5 ani vor apărea mai mulți jucători și servicii noi din partea celor existenți, pentru a acoperi și aceasta zonă din piață. Pe masură ce utilizatorii vor descoperi beneficiile externalizării componentei logistice din afacerea lor, nivelul concurenței va fi altul și, totodată, cel al calității serviciilor oferite.

Spre exemplu, dacă un magazin online care vinde echipamente de schi va externaliza componenta logistică, el va aloca resurse pentru această activitate doar în sezonul în care face vânzări, adică iarna, și doar în raport cu vânzările lui. Totodată, va avea și timpul necesar să urmărească mult mai atent piața și nevoile clienților în acel sezon, având posibilitatea să-și adapteze strategia. Un alt magazin online care vinde tot echipamente de schi, dar face lucrurile „in house”, va avea costuri cu depozitarea pe tot parcursul anului, pentru că nu găsești sau găsești cu mare greutate spații conforme pentru doar 3 luni de sezon și, chiar dacă vei găsi, va trebui să-ți împarți timpul între a analiza piața, a gestiona și realiza vânzările și a pregăti comenzi, retururi de marfă etc.

Avantajul externalizării este, cred eu, evident.

A.Z.: Întrucât ne apropiem de finalul interviului, ce gânduri doriți să transmiteți cititorilor?

G.N.: Vreau să cred că cei care au parcurs aceste rânduri simt că au investit bine timpul alocat și, în același timp, îi îndemn să se informeze din surse sigure, așa cum este ABC Juridic, pentru că de prea multe ori aud opinii bazate pe informații mai mult sau mai puțin reale care circulă pe diferite căi de informare.

A.Z.: Ce părere aveți despre Proiectul ABC Juridic și cum credeți că l-am putea îmbunătăți?

G.N.: Pentru mine, ABC Juridic este o sursă de informare credibilă și acest lucru îl consider extrem de important într-o gălăgie de informații ce ne asaltează zilnic, prea puține fiind cele care ne generează plusvaloare în mod real.

Vă felicit pentru informațiile pe care le puneți la dispoziție și continuați să vă adaptați aducând perspective din alte domenii decât cel juridic, așa cum ați făcut prin acest interviu, deoarece dreptul este de o complexitate inimaginabilă, trăgându-și seva din toate ariile vieții. De aceea, un adevărat jurist este cel care are o cunoaștere pluridisciplinară ce-l ajută să înțeleagă și să aplice cât mai eficient legea.