Jurisprudența Curții Constituționale în materia alegerilor prezidențiale la alegerile din 2019

Partea I

   1.Noțiuni generale

Denumirea funcției provine din cuvântul latin “praesidens”, compus din doi termeni alăturați, “prae”(dinainte) și “sedere”(ședere). Termenul “praeses” în latină înseamnă “a ședea în frunte”.

 Instituția președintelui își are originea în instituțiile din antichitate cu rol de conducere a diverselor forme de organizare a colectivităților umane . De-a lungul timpului, președintele a avut atribuții cât se poate de diverse în funcție de contextul social al epocii de implementare a acestora, de exemplu: semnarea tratatelor cu alte formațiuni statale, emiterea de acte cu caracter obligatoriu, numirea în funcții de înaltă demnitate și de conducere ale statului, declararea ostilităților armate sau a capitulării, numirea ambasadorilor, exercitarea unor prerogative jurisdicționale în anumite pricini, iar lista poate continua.

 La nivel global președintele unui stat este ales prin următoarele modalități:

  •  alegerea de către Parlament ( Grecia, Israel, Republica Sud Africană)
  •  alegerea de către un Colegiu electoral ( Statele Unite ale Americii, Coreea)
  • alegerea prin vot universal ( Finlanda, Franța, Irlanda)

   2. Instituția președintelui în România

 Funcția de președinte de republică a apărut în România în anul 1974 în urma modificării constituției în vigoare la acea vreme, înlocuind organul colegial de conducere a țării de până atunci, Consilul de Stat. Instituția președintelui României este prevăzută în Titlul III, Capitolul II din Constituția adoptată în anul 1991 și modificată în anul 2003. Cadrul normativ pentru alegerea președintelui este legea numărul 370 din 2004.

Conform textelor Constituționale, președintele are următoarele atribuții:

– Reprezintă statul

– Este garantul independenței naționale

– Veghează la respectarea constituției

– Exercită funcția de mediere

– Este comandantul forțelor armate

– Promulgă legile

– Organizează referendumul consultativ

– Desemnează primul-ministru

– Numește trei dintre judecătorii Curții Constituționale

– Acordă grade și decorații

– Instituie starea de asediu sau de urgență

– Încheie tratate

– Acreditează reprezentanți diplomatici ai României

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Alegerea se realizează în două tururi de scrutin. Dacă în primul tur un candidat obține 50% plus unu din voturile cetățenilor înscriși pe listele electorale  este declarat ales ca președinte. În caz contrar, se va organiza cel de-al doilea tur, la cel de-al doilea tur participă primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi. Cel care va obține în turul al doilea cele mai multe voturi va fi declarat președintele României. Durata mandatului este de cinci ani cu posibilitatea exercitării funcției de cel mult două ori.

3. Procedura de alegere a Președintelui României

Conform legii numărul 370 din 2004, înscrierea candidaților se face cu cel târziu 50 de zile[1] înainte de data alegerilor prin depunerea propunerilor de candidatură semnate de partidele politice sau alianțele politice care susțin candidatul sau de către candidatul independent, cuprinzând datele acestuia, fiind alăturate declarația de acceptare a candidaturii (pentru cei care sunt susținuți de un partid sau de o alianță politică), declarația de avere, declarația de interese, o declarație conform căreia nu a fost lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, precum și o listă cu minim două sute de mii de semnături ale susținătorilor[2].

Tot legea mai stabilește și că începerea campaniei electorale are loc cu 30 de zile înainte de data alegerilor, iar finalizarea acesteia se realizează cu 24 de ore înainte de declararea deschiderii procesului de vot[3]. Președintele în funcție poate participa la campanie electorală organizată de partidul politic sau de alianța politică care îl susține. Mijloacele folosite în campania electorală pentru promovarea candidaților nu pot contraveni ordinii de drept.

Procesul de vot se realizează în intervalul 7:00-21:00 într-o duminică, în două tururi, în condițiile expuse anterior. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării. Procesele-verbale din secțiile de votare sunt transmise către birourile electorale de circumscripție care au obligația de a le transmite în vederea centralizării Biroului Electoral Central în termen de 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal.[4] Procesul-verbal al fiecărui tur de scrutin cât și toate informațiile centralizate de către Biroul Electoral Central se înaintează cu paza armată la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională validează rezultatele fiecare tur de scrutin și asigură publicarea acestora în mass-media și în Monitorul Oficial al României Partea I, validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales. Președintele nou ales depune ulterior în fața parlamentului un jurământ care are ca efect juridic începerea exercitării mandatului. [5]

  4. Controlul jurisdicțional

 Curtea Constituțională a României are conform art. 37[6] și art. 38[7] din legea numărul 47/1992 următoarele atribuții:

– Veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, rezultatul alegerilor pentru funcția de șef al statului fiind validat de Curte

– Soluționează toate contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al României, precum și cele cu privire la imposibilitatea desfășurării campaniei electorale de către un partid politic sau de către o alianță politică sau de un candidat independent

Curtea Constituțională a României poate  anula alegerile dacă au avut loc prin fraudă în baza articolul 52[8] din Legea 370/2004.

În urma celor prezentate rezultă faptul că, prin natura sa, contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale are un caracter specializat, având loc numai în fața Curții Constituționale, exercitat fiind numai în vederea unui conflict de interese legat de aplicarea procedurii pentru desfășurarea alegerilor, în această materie termenele sunt de decădere, iar procedura are un caracter de urgență (48 de ore sau 3 zile pentru contestații, în funcție de obiect)

Partea II

  1. Hotărârile Curții Constituționale până la desfășurarea primului tur de scrutin

Până la desfășurarea primului tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a pronunțat o singură hotărâre, hotărârea numărul 67 din 5 noiembrie 2019 prinvind contestația formulată de domnul Bogdan Mihai Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-și desfășura campanie electorală în condițiile legii la alegerile pentru președintele României din anul 2019.

Contestatorul susține că din cauza respingerii cererii de înregistrare a candidaturii sale, acestuia i-a fost încălcat dreptul de a participat la campania electorală. Mai mult, acesta a arătat că înainte de soluționarea de către Curtea Constituțională a contestației pe care a formulat-o împotriva deciziei de neînregistrare a candidaturii, Biroul Electoral Central a adus la cunoștință publică candidaturile și semnele electorale rămase definitive și, totodată, a procedat la tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților formațiunilor politice și a candidaților independenții.

 Altfel, contestatarul a precizat că normele legale care impun condiția numărului minim de semnături a scăpat controlului de neconstituționalitate deoarece în procedura de alegere a președintelui României nu există o instanță judecătorească în fața căreia să poate fi invocată neconstituționalitatea acestora și care, pe cale de consecință, să sesizeze Curtea Constituțională.

Nu în ultimul rând, domnul Bogdan Mihai Zamfir a considerat că îi sunt încălcate dreptul la liber acces la justiția constituțională, dreptul de a fi ales, dreptul de a nu fi discriminat, dreptul la egalitate, si prevederile privind interzicerea privilegiilor, dar și supremația constituției.

Acesta a solicitat admiterea înregistrării candidaturii sale la funcția de președinte al României și permisiunea de a desfășura campania electorală în condițiile legii.

  Reprezentantul Ministerului Public punând concluzii, în temeiul articolului 68 alin.1[9] din Legea 370/2004, de respingere a contestației întrucât contestatorul nu are calitatea procesuală activă de a promova prezenta cale de atac.

Curtea Constituțională în baza legii 47/1992 s-a declarat competentă să soluționeze contestația privind împiedicarea unui candidat la alegerile pentru președintele României de a  desfășura campanie electorală în condițiile legii. Astfel, Curtea a reținut că la campania electorală pot participa numai acei candidați ale căror propuneri de candidatură au fost înregistrate întrucât îndeplineau condițiile cerute de lege și care au rămas definitive la expirarea termenului de soluționare a contestațiilor, fiind aduse la cunoștința publică prin afișare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central și prin intermediul mass-mediei.

Curtea a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de domnul Bogdan Mihai Zamfir deoarece lipsește calitatea de contestator în sensul legii 370/2004, această calitate având-o doar candidații.[10]

  • Hotărârile Curții Constituționale între desfășurarea celor două tururi de scrutin

După desfășurarea primului tur de scrutin Curtea Constituțională a pronunțat opt hotărâri până la desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin:

   •Hotărârea numărul 68 din 12 noiembrie 2019 prin contestația formulată de domnul Bogdan Mihai Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii la alegerile pentru președintele României. În noua contestație formulată, autorul a susținut, încă o dată, împiedicarea sa la desfășurarea campaniei electorale în condițiile legii prin îngrădirea accesului la justiția constituțională, reluând mutatis mutandis considerentele din contestația anterioară. Curtea a constatat că obiectul, autorul și motivarea sunt aceleași atât în ceea ce privește contestația precedentă, cât și în prezenta contestație. Prin urmare, in speță și-a găsit aplicarea autoritatea de lucru judecat. Curtea a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată.

   •Hotărârea numărul 70 din 12 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de președinte al României formulată de domnul Popescu Eracle-Mihai. Contestatarul solicita să nu se valideze alegerile sugerând o reprogramare pentru sfârșitul lunii decembrie deoarece există un conflict între constituția României și legea electorală având în vedere numărul minim, exagerat de mare, de semnături de susținere pentru candidații independenți. Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea cererii formulate. Curtea examinănd cererea reține următoarele: termenii folosiți de contestatar (“oprire”, “nevalidare”) sunt utilizați în sensul anulării alegerilor, iar legea nr. 370/2004 prin art. 52 prevede formularea de către anumiți subiecți a cererilor de anulare. Or, în cauza de față, contestatarul nu avea calitatea de titular al unei astfel de cereri. Curtea respinge, ca inadmisibilă, cererea de anularea alegerilor.

   •Hotărârea numărul 71 din 12 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de președinte al României formulată de domnul Nicolae Ivășchescu. Contestatarul susținea că se impune invalidarea alegerilor deoarece acestea nu s-au încheiat în afara țării la ora 21:00, ora României, condițiile de exercitare a dreptului de vot fiind diferite pentru cetățenii români care locuiesc în străinătate. Examinăm atât cele susținute de contestatar, cât și textul legii 370/2004 Curtea Constituțională a constatat că lipsește calitatea procesuală a contestatarului, prin urmare, contestația a fost respinsă ca inadmisibilă.

   •Hotărârea numărul 72 din 15 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de președinte al României desfășurate în primul tur de scrutin formulată de domnul Radu Moraru. Contestatarul susține că nu a fost înscris pe buletinul de vot, în mod ilegal, iar tragerea la sorți a ordinii candidaților pe buletinul de vot pentru primul tur de scrutin a fost ilegală, astfel, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin a fost viciată. Mai susține și idea conform căreia “condiționarea imperativă a candidaturii de existența unui minim de două de mii de semnături îngrădește dreptul oricărui cetățean să candideze la alegerile prezidențiale”. Reprezentantul Ministerului Public punând concluzii solicită respingerea cererii ca inadmisibilă. Curtea observă că legea numărul 370/2004 solicită calitatea de candidat la alegeri persoanelor care doresc să formuleze contestații și constată că întreaga procedură de propunere a candidaturilor, verificare și înregistrare/neînregistrare a candidaturilor de către B.E.C.,căile de atac și termenele aplicabile sunt reglementate detaliat în lege. Astfel, doar candidații ale căror candidatul sunt definitive pot participa la alegeri. Propunerea de candidatură a contestatarului nefiind înregistrată definitiv ca valabilă. Pentru considerentele expuse, Curtea a respins, ca inadmisibilă, cererea de anularea alegerilor. 

   •Hotărârea numărul 73 din 15 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de președinte al României desfășurate în primul tur de scrutin formulată de domnul Iosipescu Zambra Nicolae Mircea. Contestatarul a susținut că alegerile au fost fraudate deoarece abțipildul aplicat pe buletinele de vot prin corespondență se poate dezlipi foarte ușor și se poate aplica pe opțiunea dorită de către “servicii” care susțin ieșirea câștigător a unui anumit candidat. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă. Constituțională a României examinând cererea de anulare si art. 52 din legea 370/2004 a constatat lipsa calității cerute de lege. Astfel, cererea de anulare a alegerilor desfășurate în primul tur de scrutin a fost respinsă ca inadmisibilă.

  •Hotărârea numărul 75 din 15 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de președinte al României desfășurate în primul tur de scrutin formulată de domnul Bogdan Mihai Zamfir. Contestatarul a susținut că este neconstituțional ca numai candidații care au participat la alegeri să poată formula cereri de anulare a alegerilor, iar lipsa calității sale din cererile anterioare este consecința unor aspecte “care au denaturat” alegerile. Se arată că noțiunea de fraudă menționată în articolul 52 din legea 370/2004 nu poate fi interpretată numai în sensul de fraudă constatată ca urmare a unui proces penal soluționat cu hotărâre definitivă sau în sensul de fraudă sancționat administrativ, pentru că atunci textul legii nu ar mai avea nicio aplicabilitate. Analizând cele expuse de contestatar, cât și textele legale indicate, Curtea Constituțională a constatat că cererea a fost formulată în afara termenului de decădere, de 3 zile de la închiderea votării,  prevăzut de articolul 52. Prezenta cerere ,fiind formulată după expirarea termenului prevăzut de lege, a fost respinsă ca tardivă.

   •Hotărârea numărul 76 din 15 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de președinte al României desfășurate în primul tur de scrutin formulată de domnul Petru Bucur-Volk. Contestatarul a susținut că desfășurarea alegerilor în străinătate pe o durată mai mare de o zi încalcă prevederile legii numărul 208 / 2015, care prevede că alegerile se desfășoară într-o singură zi “care poate fi numai duminica”. Astfel, s-a susținut reluarea primului tur de scrutin și desfășurarea  acestuia in condițiile legii. Curtea având în vedere prevederile legii 370 / 2004 reține că cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de președinte, ce formează obiectul cauzei, a fost depusă și înregistrată după expirarea termenului prevăzut de lege. De aceea, Curtea a respins, ca tardivă, cererea de anulare a alegerilor.

   •Hotărârea numărul 77 din 15 noiembrie 2019 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României în cadrul primului tur de scrutin. Biroul Electoral Central a transmis Curții Constituționale în procesul-verbal privind rezultatul votării  pentru alegerea președintelui României, întocmit la data de 14 noiembrie 2019, împreună cu procesele-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării, întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birourile electorale pentru votul prin corespondență și birourile electorale ale secțiilor de votare. În urma examinării proceselor-verbale transmise, Curtea Constituțională constată că nu s-au produs neregularități referitoare la întocmirea proceselor-verbale de către birourile electorale, de natură să infirme rezultatul stabilit. Din datele prezentate rezultă că niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale necesar pentru a fi ales președinte al României în primul tur de scrutin și, în consecință, nu poate fi declarat ales în funcția de președinte al României. Ca atare, în exercitarea atribuțiilor sale Curtea urma să confirme, să valideze și să aducă la cunoștință publică prenumele și numele primilor doi candidați care au participat la cel de-al doilea tur de scrutin precum și ziua votării. Curtea a hotărât confirmarea și validarea rezultatelor alegerilor și data organizării celui de-al doilea tur de scrutin, cât și cei doi candidați care vor participa la acesta.

   C. Hotărârile Curții Constituționale după desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin

            După desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a pronunțat opt hotărâri  privind alegerile prezidențiale.

            Șase dintre cele opt hotărârii pronunțate de Curtea Constituțională, respectiv hotărârea numărul 78 privind cererea formulată de Ioan Ștef, hotărârea numărul 79 privind cererea formulată de Ștefan Pop, hotărârea numărul 80 privind cererea formulată de Bobby George Marius Păunescu, hotărârea numărul 81 privind cererea formulată de Marian Sorin Burlacu, hotărârea numărul 82 privind cererea formulată de Bogdan Mihail Zamfir și hotărârea numărul 83 privind cererea formulată de Ion Artenie, toate având ca obiect anularea alegerilor pentru funcția de președinte al României organizate în noiembrie 2019, din considerente precum:   

  • – alegerile au fost viciate de comportamentul și declarațiile președintelui în exercițiu
  • – cetățenii români care locuiesc în țară au fost discriminați față de cei care locuiesc în străinătate deoarece aceștia au putut vota pe durata trei zile
  • desfășurarea campaniei electorale în țară simultan procesului de vot în străinătate a putut provoca influențarea alegătorilor din afara granițelor
  • numărul minim de două sute de mii de semnături a fost greșit constatat ca neîntrunit, iar propunerea de candidatură a fost respinsă în mod ilegal de către Biroul Electoral Central
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale fiind un serviciu secret nu poate fi implicat în desfășurarea alegerilor
  • au fost încălcate reglementările în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal prin utilizarea tabletelor electronice în secțiile de vot

Au fost respinse, ca inadmisibile, de către Curtea Constituțională deoarece conform articolul 52 alin.(2) din legea nr. 370/2004 persoanele respective nu au calitatea necesară.

            Ultimele două hotărâri privind alegerile prezidențiale din anul 2019 pronunțate de Curtea Constituțională, respectiv hotărârea numărul 85 și hotărârea numărul 86, ambele din 28 noiembrie 2019, conform documentelor transmise de Biroul Electoral Central, constată respectarea procedurii privind organizarea și desfășurarea alegerilor și confirmă, cât și validează rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României în al doilea tur de scrutin, respectiv validează alegerea candidatului cu numărul cel mai mare de voturi în funcția de președinte al României.

 Bibliografie

  1. I.Muraru, N. M. Vlădoiu, Contencios constitutional. Proceduri și teorie. ediția 2, Ed. Hamangiu, București 2019
  2. I. Muraru, E.S.Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, vol.I-II, ed. a XV-a, Ed. C.H. Beck, 2016
  3. Șt. Deaconu, Instituții Politice , ed. a IV- a , Ed. C.H. Beck București, 2020
  4. Constituția României
  5. Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în M. Of. al României, Partea I
  6. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente
  7. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României
  8.  HOTĂRÂREA nr.67 din 5 noiembrie 2019 privind contestația formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii la alegerile pentru Președintele României din anul 2019
  9.  HOTĂRÂREA nr.68 din 12 noiembrie 2019 privind contestația formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii la alegerile pentru Președintele României din anul 2019
  10.  HOTĂRÂREA nr.70 din 12 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Popescu Eracle-Mihai
  11.  HOTĂRÂREA nr.71 din 12 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Nicolae Ivășchescu
  12.  HOTĂRÂREA nr.72 din 15 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Radu Moraru
  13.  HOTĂRÂREA nr.73 din 15 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Iosipescu Zambra Nicolae Mircea
  14.  HOTĂRÂREA nr.75 din 15 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir
  15.  HOTĂRÂREA nr.76 din 15 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Petru Bucur-Volk
  16.  HOTĂRÂREA nr.77 din 15 noiembrie 2019 privind rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din 10 noiembrie 2019
  17.  HOTĂRÂREA nr.78 din 26 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ioan Ștef
  18.  HOTĂRÂREA nr.79 din 26 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ștefan Pop
  19.  HOTĂRÂREA nr.80 din 27 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Bobby-George-Marius Păunescu
  20.  HOTĂRÂREA nr.81 din 27 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Marian Sorin Burlacu
  21.  HOTĂRÂREA nr.82 din 28 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în al doilea tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2019, formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir
  22.  HOTĂRÂREA nr.83 din 28 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ion Artenie
  23.  HOTĂRÂREA nr.85 din 28 noiembrie 2019 privind rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin din 24 noiembrie 2019
  24.  HOTĂRÂREA nr.86 din 28 noiembrie 2019 privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României
  25.  https://ro.wikipedia.org/wiki
  26. https://www.ccr.ro/en/5864-2/
  27. https://www.presidency.ro/
  28. http://www.cdep.ro/
  29. https://www.senat.ro/
  30. https://abcjuridic.ro/

[1] ART. 27

 (1) Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor.

[2] ART. 4

(1) La alegerile pentru Preşedintele României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide politice sau alianţe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum şi candidaţi independenţi. Partidele şi alianţele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianţe politice care propune un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat. (2) Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

[3] ART. 35

 (1) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00.

[4] ART. 50

 (3) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1), împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi cu toate contestaţiile şi întâmpinările primite de competenţa Biroului Electoral Central, formând un dosar sigilat, ştampilat şi semnat de membrii biroului electoral judeţean, ai biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau ai biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, însoţite de ştampila biroului electoral respectiv se înaintează cu pază înarmată la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secţiilor de votare.

[5] ARTICOLUL 82

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

[6] Articolul 37

 (1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.

(2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.

[7] ARTICOLUL 38

Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României.

[8] ART. 52

 (1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. (2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. (3) Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.

[9] ART. 68

 (1) Judecarea de către instanţe a cererilor prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.

[10] CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

Hotărârea este definitivă și general obligatorie, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2019.

Articol realizat de Anghel Andrei Eric, student în anul IV la Facultatea de Drept din cadrul Universității București.

ABC Juridic

ABC Juridic a luat naştere din dorinţa de a construi perspective pentru viitorii specialişti în domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!