Libertatea de exprimare in mediul online: despre exercitarea abuziva si cenzura

Internetul a dep─â┼čit stadiul mass-mediei tradi┼úionale, de simplu mijloc de comunicare ├«n mas─â. Acest mediu ofer─â accesul la un spa┼úiu public ├«n care informa┼úia este disponibil─â instantaneu, de cele mai multe ori gratuit, la cererea oricui. Schimbul de opinii se realizeaz─â cu un efort minim, ├«ntr-un num─âr foarte mare de canale de comunicare. ├Än acest context, legiuitorul este pus ├«n situa┼úia dificil─â de a reglementa, prin norme cu caracter general, un domeniu dinamic, al c─ârui con┼úinut este comparabil cu g├óndurile umane, infinite ┼či ├«n continu─â schimbare.

Privire asupra libert─â┼úii fundamentale de exprimare ┼či a limitelor constitu┼úionale de exercitare a acesteia

Libertatea de exprimare este posibilitatea acordat─â prin Constitu┼úie oric─ârei persoane, de a-┼či exprima g├óndurile, opiniile ┼či orice alte crea┼úii spirituale, ├«n mod transparent ┼či independent de mijlocul de exprimare ales. O prim─â concluzie este aceea c─â libertatea de exprimare trebuie realizat─â ├«n mod public; g├óndurile ┼či celelalte crea┼úii interioare ale omului trebuie exteriorizate, ├«ntruc├ót g├óndirea uman─â nu este ├«nc─â susceptibil─â de a putea fi violat─â.

Libertatea cuv├óntului, cum mai este denumit─â, permite ┼či explic─â libertatatea presei, care se concretizeaz─â prin libertatea de a ├«nfiin┼úa publica┼úii (├«ngr─âdit─â de obliga┼úia de a face public─â surs─â finan┼ú─ârii) ┼či prin interzicerea cenzurii.

Cu toate acestea, trebuie avut ├«n vedere ┼či faptul c─â exercitarea acestor libert─â┼úi fundamentale ├«┼či are limit─ârile sale constitu┼úionale ┼či legale. Mai mult dec├ót at├ót, existen┼úa unui interval juridic ├«n─âuntrul c─âruia se exercit─â libertatea de exprimare atrage dup─â sine ┼či r─âspunderea juridic─â pentru dep─â┼čirea acestor limite.

Sub primul aspect, Pactul interna┼úional cu privire la drepturile civile ┼či politice, ├«n art. 19 alin. (3), statueaz─â c─â exercitarea libert─â┼úii de exprimare comport─â obliga┼úii ┼či r─âspunderi speciale ┼či poate fi supus─â anumitor restric┼úii care trebuie s─â fie expres stabilite prin lege ┼či sunt necesare respectului drepturilor sau reputa┼úiei altora, ap─âr─ârii siguran┼úei na┼úionale, ordinii publice, s─ân─ât─â┼úii sau moralit─â┼úii publice. ├Än art. 20, Pactul statueaz─â c─â legile trebuie s─â interzic─â propaganda ├«n favoarea r─âzboiului, ├«ndemnurile la ura na┼úional─â, rasial─â sau religioas─â care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violen┼ú─â.

┼×i Declara┼úia Universal─â a Drepturilor Omului, la art. 19, arat─â c─â orice om are dreptul la libertatea opiniilor ┼či exprim─ârii; acest drept include libertatea de a avea opinii f─âr─â imixtiune din afar─â, precum ┼či libertatea de a caut─â, de a primi ┼či de a r─âsp├óndi informa┼úii ┼či idei prin orice mijloace ┼či independent de frontierele de stat.

Nu ├«n ultimul r├ónd, ├«n ceea ce prive┼čte limit─ârile, Constitu┼úia Rom├óniei interzice exprim─ârile care urm─âresc prejudicierea demnit─â┼úii, onoarei, vie┼úii particulare a persoanei ┼či dreptul s─âu la propria imagine, def─âimarea ┼ú─ârii ┼či a na┼úiunii, ├«ndemnul la r─âzboi de agresiune, la ura na┼úional─â, rasial─â, religioas─â, incitarea la disciminare, manifest─âri obscene contrare bunelor moravuri.

Reglementarea con┼úinutului din mediul online ┼či cenzurarea libert─â┼úii de exprimare

Libertatea de exprimare cunoa┼čte, ├«n primul r├ónd, grani┼úele sale generale, ├«n sensul ├«n care sfera exercit─ârii acestei libert─â┼úi fundamentale este restr├óns─â prin limit─ârile aduse de Constitu┼úie ┼či de actele juridice interna┼úionale.
├Än ceea ce prive┼čte exercitarea libert─â┼úii de exprimare ├«n mediul online, ├«ntr-adev─âr, f─âr─â distinc┼úie, ┼či aceasta este garantat─â ┼či se supune limit─ârilor constitu┼úionale. Explica┼úia rezid─â ├«n art 30 alin (1) teza final─â, conform c─âreia mijlocul de comunicare (canalul de vorbire) nu reprezint─â o piedic─â ├«n exercitarea libert─â┼úii de exprimare.

Din aceast─â perspectiv─â, la nivel European au fost adoptate o serie de acte cu aplicabilitate pentru statele membre ale C.E./U.E., av├ónd rolul de a concretiza coordonatele juridice ├«n─âuntrul c─ârora exercitarea libert─â┼úii de exprimare ├«n mediul online s─â poat─â fi realizat─â. Aceste demersuri survin ├«n contextul ├«n care, prin natura lor sau prin destina┼úia dat─â de proprietar, paginile Web reprezint─â un mediu transparent ┼či accesibil oricui, a┼čadar exercitarea dreptului la liber─â exprimare trebuie s─â fie lipsit─â de constr├óngeri sau restric┼úii din partea statului.

├Än realitate ├«ns─â, limit─ârile constitu┼úionale nu reu┼česc s─â ┼úin─â ├«n fr├óu fenomenele ilicite ┼či infrac┼úionale din mediul online. Sfera problemelor cu privire la limitarea exercit─ârii drepturilor ┼či libert─â┼úilor fundamentale din acest mediu include, dar nu se limiteaz─â la accesul copiilor la pornografie, con┼úinutul site-urilor rasiste sau xenofobe, exprimare anonim─â, insultele ┼či calomniile. Oprirea recept─ârii acestor mesaje de c─âtre destinatari este una dintre dificult─â┼úile cu care se confrunt─â legiuitorul, ├«ntruc├ót num─ârul paginilor ┼či volumul de informa┼úie cresc exponen┼úial, a┼ča ├«nc├ót solu┼úia r─âm├óne abordarea unei reglement─âri tehnice.

Cu toate acestea, limitele exercit─ârii acestei libert─â┼úi se afl─â ├«n contrapondere cu expunerea vie┼úii private, cu protejarea datelor cu caracter personal introduse de c─âtre utilizator ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, cu cenzurarea con┼úinutului legal de informa┼úii. Astfel, ├«ntr-un stat democratic, ├«ntrebarea dac─â se poate vorbi despre abuzuri ├«n exercitarea libert─â┼úii de exprimare ├«n mediul online este la fel de legitim─â precum cea dac─â o reglementare general─â a con┼úinutului din mediul online are sau nu are drept consecin┼ú─â cenzurarea libert─â┼úii de exprimare a altor subiecte nevizate.

├Än ceea ce prive┼čte cea de-a dou─â problema expus─â, o reglementare general─â privind blocarea accesului la site-urile ├«n con┼úinutul c─ârora exist─â ├«nc─âlc─âri de lege este susceptibil─â, ├«n acela┼či timp, de a cenzura ┼či restul con┼úinutului informa┼úional din aceste surse. Spre exemplu, o reglementare oblig├ónd Internet Service Providerii la blocarea tuturor site-urilor cu con┼úinut ilicit, prin detectarea automatizat─â a anumitor cuvinte-cheie, ar implica ├«ngr─âdirea dreptului utilizatorilor de internet la informa┼úie ┼či ├«nc─âlcarea libert─â┼úii de exprimare pentru cei al c─âror con┼úinut a fost blocat ├«n mod colateral.

Acesta a fost situa┼úia ├«n S.U.A., unde AOL (America Online) a ini┼úiat o campanie de identificare a resurselor online ce con┼úineau cuvinte-cheie printre care ┼či breasts (s├óni). Rezultatele acestei campanii care urmarea, ini┼úial, combaterea pornografiei infantile au avut un efect secundar acuzabil, fiind vorba despre cenzurarea majorit─â┼úii informa┼úiilor cu privire la cancerul mamar. Prin aceasta s-a ajuns la restr├óngerea exercit─ârii dreptului fundamental la informa┼úie, a drepturilor de autor ┼či a libert─â┼úii de exprimare. Explica┼úia unor asemenea efecte este una tehnic─â, ┼či anume c─â nu se poate bloca o pagin─â f─âr─â a bloca ├«ntregul domeniu sau subdomeniu c─âruia ├«i apar┼úine. ┼óin├ónd cont de faptul c─â un domeniu poate g─âzdui, cel pu┼úin teoretic, un infinit de subdomenii ┼či de pagini, rezultatul unei asemenea m─âsuri de reglementare a con┼úinutului virtual are aproape ├«ntotdeauna efecte de neconstitu┼úionalitate. Mai mult dec├ót at├ót, multe dintre ├«ncerc─ârile de cenzurare a site-urilor cu con┼úinut ilicit s-au dovedit a avea efecte contrare celor dorite, atr─âg├ónd aten┼úia celorlal┼úi utilizatori ai mediului online asupra con┼úinutului respectiv.

Cu toate c─â inten┼úiile de reglementare ale legiuitorului sunt oportune, precum cele de descurajare a fraudelor informatice, de combatere a pedofiliei, a antisemitismului sau a rasismului, respectiv de protejare a anumitor categorii de destinatari ai informa┼úiilor, atingerile exercit─ârii drepturilor constitu┼úionale asociate reglement─ârilor conduc, cel pu┼úin la prima vedere, la o redutabil─â imposibilitatate a control─ârii democratice a mediului online. Cu alte cuvinte, prin aceste ac┼úiuni, d├ónd dovad─â de excel de zel, legiuitorul nesocote┼čte drepturi fundamentale ale majorit─â┼úii ┬áutilizatorilor din mediul online care dau dovad─â de conduit─â conform─â, ceea ce face ca aceste m─âsuri s─â nu poat─â fi re┼úinute. Din p─âcate, multe dintre ├«ncerc─ârile legiuitorului de a ┼úine sub control con┼úinutul site-urilor Web nu au reu┼čit s─â evite ┼či ├«nc─âlc─âri colaterale ale libert─â┼úii fundamentale de exprimare. Aceste probleme impun elaborarea unor noi solu┼úii juridice, ├«n special pentru protejarea comer┼úului electronic ┼či a drepturilor de autor ┼či combaterea criminalit─â┼úii informatice.

Autocenzura (autoreglementarea) conţinutului din mediul online

Autocenzura internetului este modalitatea de reglementare care ├«i are drept actori principali chiar pe utilizatori, fiind dependent─â de comportamentul acestora ┼či prezumandu-le minime cuno┼čtin┼úe asupra folosirii mediului online de comunicare. Astfel se deduce ┼či c─â accesarea paginilor nu se face ├«n mod aleatoriu, ci ├«n mod inten┼úionat, av├ónd c─â efect autocenzurarea re┼úelei prin intermediul motoarelor de c─âutare. Cu alte cuvinte, paginile pe care nu le caut─â nimeni, nu ajung s─â fie vizitate.

├Än acest sens, Parlamentului European ┼či Consiliul Uniunii Europene au adoptat Decizia nr. 276/1999/EC din 25 ianuarie 1999 modificat─â prin Decizia nr. 1151/2003/EC din 16 iunie 2003 prin care se introduce no┼úiunea de auto-reglementare, ca fiind modalitatea de control asupra con┼úinutului online prin unelte de filtrare ┼či rating. Mai mult dec├ót at├ót, prin aceste acte normative comunitare se sus┼úine informarea profesorilor ┼či a p─ârin┼úilor asupra utiliz─ârii internetului, ace┼čtia fiind singurii ├«n m─âsur─â s─â-┼či dea acordul asupra utiliz─ârii de mijloace de filtrare pentu protejarea copiilor. ├Än ceea ce ├«i prive┼čte pe cei din urm─â, educarea acestora cu privire la modul de func┼úionare a internetului este esen┼úial─â.

Solu┼úia filtr─ârii con┼úinutului din internet are avantajul c─â nu tulbur─â exercitarea drepturilor utilizatorilor, cu toate c─â, ├«n realitate, autocenzura nu ├«nl─âtura complet fenomenul infrac┼úional. Aceast─â m─âsur─â las─â la latitudinea utilizatorilor selectarea paginilor sigure, asum├óndu-┼či ┼či eventualele victime colaterale care asigura ┼či consolideaz─â buna func┼úionare a uneltelor de filtrare.
Pentru a evita cenzurarea libert─â┼úii de exprimare prin reglement─âri ale con┼úinutului din mediul online, o m─âsur─â care se impune la nivel na┼úional este aceea c─â actele ilicite ┼či persoanele care le s─âv├órsesc s─â fie identificabile ├«n lege ├«n mod neechivoc, prin evitarea lacunelor ┼či a posibilit─â┼úilor de larg─â interpretare a no┼úiunilor definite de lege, a┼čadar f─âr─â a adminite formul─âri evazive sau, mai grav, indefinite. Cu alte cuvinte, fenomenele negative existente ├«n spa┼úiul virtual trebuie comb─âtute f─âr─â a afecta drepturile ┼či libert─â┼úile restului comunit─â┼úii online. Un mediu de comunicare at├ót de avansat necesit─â o protec┼úie deosebit─â ├«mpotriva unei interven┼úii statale st├óngace, bazat─â pe interese politice conjuncturale, nesocotind exigen┼úele constitu┼úionale.

Fenomenele generate de mediul online, de┼či dep─â┼česc grani┼úele statale, reclam─â o reglementare actualizat─â ┼či la nivel na┼úional, urmat─â ├«ndeaproape de o necesar─â protec┼úie constitu┼úional─â ┼či legal─â a utilizatorilor acestui mediu. ├Än prezent, spa┼úiul virtual european se bucur─â de reglement─âri juste privind libertatea de exprimare ├«n acest mediu, precum Declara┼úia Consiliului Europei privind libertatea comunic─ârii ├«n Internet din 28 mai 2003 , Recomand─ârile de la Amsterdam privind Libertatea mediilor de informare ┼či a Internetului, din cadrul Conferin┼úei O.S.C.E. din dat─â de 13 iunie 2003, precum ┼či Recomandarea Consiliului Europei cu privire la libertatea de exprimare ┼či utilizarea filtrelor pe Internet din 26 martie 2008, care nu distinge ├«n func┼úie de mediu, valoare fundamental─â a libert─â┼úii de exprimare.


Bibliografie:

  1. Constituţia României
  2. Pactul Interna┼úional cu privire la drepturile civile ┼či politice
  3. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
  4. E.S. T─ân─âsescu, I. Muraru, A. Iorgovan, M. Constantinescu, Constitu┼úia Rom├óniei revizuit─â. Comentarii ┼či explica┼úii, C.H. Beck, Bucure┼čti, 2007, art. 30.
  5. S. Raduletu, Libertatea de exprimare ┼či limitele ei ÔÇô Comentarii ale art. 30 din Constitu┼úia Rom├óniei, Curierul Judiciar, Anul LVIII, nr. 5, 2007, Bucresti
  6. D. Cimpoeru, Dreptul internetului, Ed. a 2-a, C.H. Beck, Bucure┼čti, 2013
  7. V. Lueken, Verbotene Zone – amerikanische Diskussion ┼▒ber einen deutschen Zensurfall im Internet mit weltweiter Wirkung, FAZ, 4.1.1996, articol preluat ├«n pagin─â de Web Steffen Lux ├«n Raum und Zeit, la adresa http://www.eura.com/steffen/jur─â/texte/internet.htm.
  8. M. Mailwurm, Zensur im Internet, text disponibil la adresa http://www.bjoern.com/zensur.htm
  9. Decizia nr. 276/1999/EC din 25 ianuarie 1999, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:31999D0276&from=EN. Decizia nr. 1151/2003/EC din 16 iunie 2003 poate fi accesat─â la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32003D1151&from=EN.
  10. Decizia nr. 1151/2003/EC din 16 iunie 2003
  11. Declaraţia Consiliului Europei privind libertatea comunicării în Internet din 28 mai 2003, http://www.legi-internet.ro/lib_com.htm.
  12. Recomand─ârile de la Amsterdam privind Libertatea mediilor de informare ┼či a Internetului, din cadrul Conferin┼úei O.S.C.E. din dat─â de 13 iunie 2003, http://www.osce.org/fom/41903?download=true.
  13. ┬áRecomandarea Consiliului Europei cu privire la libertatea de exprimare ┼či utilizarea filtrelor pe Internet din 26 martie 2008

 

 

Sorin-Adrian Predescu

Sorin Adrian Predescu este avocat stagiar in cadrul Baroului Bucuresti si masterand la disciplina Drept fiscal, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!