Măsuri de stimulare a tinerilor pentru a rămâne în țară după terminarea studiilor

Prezenta lucrare a fost realizată de grupa 105 (generația 2018-2022) din cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București, sub coordonarea de proiect a studentei Georgiana-Monica Mardale și sub coordonarea științifică a prof. univ. dr. Ștefan Deaconu.

CUVÂNT-ÎNAINTE

Prezenta lucrare are potențialul unui viitor proiect de lege, întrucât abordează problematica tinerilor care aleg să plece sau să nu plece din țară după terminarea studiilor. Capitolele propun o incursiune în evoluția unui student român, accentuându-se mai ales parcursul studentului la Drept, dar și în evoluția studenților din afara țării, români și străini, fără să se neglijeze motivele pentru care tinerii absolvenți ar trebui să rămână în țară.

Nucleul problemei abordate este abandonul valorilor românești și creșterea profesională într-un mediu străin, ceea ce intra în contradicție cu maniera occidentală de conservare a propriilor valori, așa încât ideea de evoluție a culturii și a educației românești se destramă cu fiecare tânăr care alege sa pășească într-o lume mai bună, abandonând-o pe cea care are cu adevărat nevoie de acesta.

 Totodată, din moment ce ar trebui găsite măsuri de păstrare a tinerilor în țară după terminarea studiilor, sunt abordate și cauzele pentru care aceștia pleacă, fiindu-le destinate un capitol distinct. Un alt subiect abordat de această lucrare este legislația existentă cu privire la problema în cauză. Astfel, se oferă o viziune de ansamblu asupra proiectelor destinate studenților și proaspeților absolvenți, atât la nivel național, cât și în paralel cu alte state.

Nu în ultimul rând, trebuie menționată partea practică a lucrării, ce relevă cerințele și nevoile reale ale studenților în plină formare și ale cărei concluzii sunt baza propunerilor și a discuțiilor ce se regăsesc în conținutul lucrării.

CAPITOLUL I – CAUZELE PLECĂRII STUDENȚILOR ROMÂNI DIN ȚARĂ ȘI VIAȚA ÎN STRĂINĂTATE

Conform unor sondaje realizate în ultimii ani, există mii de români care pleacă anual din țară cu scopul de a lucra în străinătate. Statistic, dacă tinerii români sunt întrebați ce intenție au pentru următorul an, 23% vor spune că au de gând să plece din țară, iar dacă sunt întrebaţi ce au de gând pentru următorii 5 ani, aproape jumătate (47%) vor spune că au de gând să plece în străinătate.

            Deși dorinţa de plecare este foarte puternică, plecările efective din România sunt în descreștere dupa 2012-2013. Cu toate acestea, există mulți tineri care aleg să plece în străinătate pentru a lucra, după terminarea studiilor. Aceștia își doresc locuri de muncă bine plătite, condiții mai bune de trăi, iar în țara noastră, ei consideră că nu li se oferă suficiente motive pentru a rămâne, ba din contră, nivelul de trăi li se complică pe zi ce trece. Astfel, putem identifica o serie de cauze pentru care aceștia aleg să lucreze în străinătate, în detrimentul unui job în România:

1) Situația financiară și economică

          Tinerii români sunt determinați să plece peste hotare în căutarea unei situații financiare și economice mai bune, care să le ofere stabilitate în ceea ce privește salariul și locul de muncă. Din acest punct de vedere, situația României este precară, astfel că tinerii absolvenți de studii superioare nu găsesc motivația pentru a rămâne în țară. Aceștia se îndreaptă către alte țări, în general ale Uniunii Europene, care, consideră ei, oferă mai multe oportunități.

În acest sens, vom analiza câteva aspecte pe care tinerii le iau în considerare în decizia de a părăsi țara.

2) Salariul minim pe economie

          Din 2018, salariul minim brut pe economie a ajuns de la 1,450 de lei la 1,900 de lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 „pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată”. Așadar, începând cu 1 ianuarie 2018, salariul minim brut a crescut în România cu 450 de lei, însă creșterea e însoțită de trecerea unor costuri salariale în sarcina exclusivă a angajatului. Prin urmare, această creștere nu aduce mai mulți bani în buzunarele angajaților.

Cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană este în Bulgaria, potrivit datelor publicate de Eurostat, pentru luna ianuarie. Vecinii noștri de la sud au 261 de euro pe lună. România se află pe locul al treilea, cu 408 euro, iar pe 2 sunt lituanienii, care au un salariu minim pe economie de 400 de euro.

          Cele mai mari salarii minime pe economie sunt în Luxemburg (1,999 de euro pe lună). Pe următoarele locuri sunt irlandezii, care câștigă 1,614 euro pe lună, olandezii, cu 1,578 de euro, belgienii, care iau 1,563 de euro și germanii și francezii, cu câte 1,498 de euro.

3) Rata șomajului

           La nivel naţional, rata şomajului în trimestrul I 2018 a fost de 4,7%, o valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. În rândul tinerilor cu vârste situate între 15 şi 24 ani, rata de ocupare a fost de 23,4%. În plus, rata şomajului la această categorie de vârstă a ajuns la 16,8% – cel mai înalt nivel.

           Rata şomajului  în trimestrul II 2018 a fost de 4,1%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de cea înregistrată în trimestrul anterior. Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (15,5%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

4) Rata de ocupare a forței de muncă

           Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul II al anului 2018, de 65,5%, în creștere faţă de trimestrul anterior cu 2,4 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (74,1% faţă de 56,7% la femei) şi la persoanele din mediul urban (65,9% faţă de 65,0% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 25.6%.

5) Condițiile de muncă din străinătate

Tinerii din România aleg să plece în străinătate și din cauza condițiilor de muncă mai favorabile. Drept exemplu, Uniunea Europeană își propune să promoveze progresul social și să îmbunătățească condițiile de trai și de muncă ale cetățenilor europeni.Care sunt rezultatele?

Pentru a citi întreaga lucrare, o puteți descărca prin accesarea următorului link.