Procedura autoexcluderii de la jocurile de noroc – neclaritate sau manipulare?

Controversele legate de procedura autoexcluderii de la jocurile de noroc au acaparat spatiul public și rețelele de socializare în ultima perioadă. Prezentul articol își propune să identifice sursa acestor controverse, să ofere interpretarea corectă a cadrului normativ actual în legătură cu acest subiect și să propună soluțiile juridice optime pentru a depăși controversele anterior menționate, să consolideze circuitul juridic și să asigure un climat social stabil.

1. Context și observații introductive

Un subiect care ocupă un loc în primul rând al spațiului public românesc de câteva luni de zile este procedura autoexcluderii de la jocurile de noroc. Fără sa am vreo legătură cu domeniul (cu excepția unui control administrativ finalizat în perioada în care am condus Corpul de Control al Prim-Ministrului – CCPM, anume ianuarie 2021 – ianuarie 2024), acest subiect a trecut neobservat pe lângă mine mai mult timp. Treptat, observând insistența analizării în spațiul public a autoexcluderii de la jocurile de noroc (rețelele de socializare, website-urile de știri, emisiunile TV care au fost pur și simplu invadate – dezbateri, controverse, diverse acuzații de manipulare și de interese ascunse, conflicte, trenduri pe TikTok etc), am înțeles că subiectul are o miză mare, deseori mai puțin vizibilă, din moment ce tema autoexcluderii a ajuns să se rostogolească precum o avalanșă în spațiul public și în cele conexe.

Astfel, am observat că, fie doar și aparent, sursa controversei născute în jurul autoexcluderii este reprezentată de o problemă de natură juridică și, în inerție academică, am început să mă documentez, măcar pentru propriul nivel de cunoaștere juridică. Pentru corecta informare a cititorilor, trebuie sa punctez faptul că, în preocupările controlului administrativ derulat de inspectorii Corpului de Control al Prim-Ministrului, aceste detalii de finețe mai mare (cum este subiectul nișat privind autoexcluderea) nu reprezintă o preocupare prioritară, întrucât în activitățile de control administrativ primează, de regulă, aspectele generale privind organizarea și funcționarea entității controlate: disciplina financiară și de gestiune, aspectele macro de organizare administrativă a instituției/entității controlate, starea generală a structurii controlate, precum și investigarea și evaluarea conflictelor manifeste care au fost reclamate direct la CCPM.

2. Cadrul normativ actual

În prezent, procedura autoexcluderii este reglementată în cuprinsul a două acte normative distincte: (i) O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și (ii) H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc („Normele Metodologice”).

3. Analiza problemei de drept

La o primă vedere, luând în considerare ierarhia actelor normative și faptul că H.G. nr. 111/2016 cuprinde tocmai normele metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 77/2009, am fi tentați să credem că prevederile H.G. nu fac altceva decât să detalieze modul de punere în aplicarea prevederilor O.U.G. privind autoexcluderea. Însă, analizând mai atent cele două acte normative, constatăm cu ușurință faptul că fiecare dintre acestea reglementează câte o procedură a autoexcluderii distinctă.

citeste articolul complet pe juridice.ro