Silviu Barbu: Pașaportul românesc este la fel de puternic ca cel canadian și britanic

Pașaportul românesc a ajuns în ultimii ani printre cele mai puternice documente de călătorie la nivel global, depășind chiar pașapoartele unor state precum Statele Unite, Rusia sau Turcia. Acest lucru nu este întâmplător, ci reflectă atât eforturile diplomatice ale statului român, cât și statutul său de membru al Uniunii Europene și NATO.

Accesul fără viză în 123 de țări și cu viză la sosire în alte 49 face ca cetățenia română să fie extrem de atractivă.

Această deschidere internațională este rezultatul unui proces lung de consolidare a încrederii la nivel diplomatic și consular. România a reușit să obțină, prin negocieri directe, facilități precum viza la sosire în țări precum Zimbabwe și Malawi, dovedind că seriozitatea statului român este recunoscută dincolo de spațiul european. Pașaportul românesc nu mai este doar un document național, ci unul european, iar apartenența la Uniunea Europeană presupune automat o serie de drepturi de circulație, muncă, studii și acces la servicii în întregul spațiu comunitar.

Pe fondul acestei recunoașteri internaționale, interesul pentru redobândirea cetățeniei române s-a menținut constant, chiar dacă în ultimii ani au existat fluctuații.

În prezent, sunt înregistrate aproximativ 150.000 de cereri active din Republica Moldova. Acest volum ridicat, corelat cu necesitatea verificărilor detaliate, explică de ce durata medie de soluționare a unui dosar este de aproximativ trei ani.

Potrivit declarațiilor președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, Silviu Barbu, această întârziere este recunoscută ca o vulnerabilitate instituțională, iar ANC lucrează activ la identificarea de soluții administrative și legislative care să reducă timpul de așteptare, fără a compromite rigoarea și corectitudinea procesului.

Se lucrează la o infrastructură care să permită comunicarea securizată în timp real cu autoritățile din Republica Moldova, în special cu Agenția Servicii Publice, pentru a verifica autenticitatea documentelor depuse. Odată finalizat acest sistem, estimat pentru toamna anului 2026, timpul de soluționare ar putea scădea semnificativ – sub 18 luni.

Contrar speculațiilor, statul român nu obține beneficii financiare din acest proces. Singura sumă percepută este de 90 de lei, reprezentând contravaloarea cardului de cetățenie, un document nou introdus din septembrie 2024. În rest, întregul proces – de la depunerea cererii, până la jurământ – este gratuit.

Redobândirea cetățeniei române rămâne un gest de reparație istorică, dar și o investiție în încrederea reciprocă dintre stat și cetățean. Într-un context internațional în care mobilitatea devine esențială, forța pașaportului românesc este o expresie concretă a reputației pe care România a reușit să și-o consolideze în ultimele decenii.

Sursa: interviul video pe TVR